RomanianMuseum.com presents  

All 112 Styles of Folk Costumes of Romania


Romanian Folk Costumes: OLTENIA Scroll down and see map and detailed description bottom of page
Horezu
Vâlcea
Gorj (and Tismana)
Mehedinti (and Paliul Closanilor)
Horezu: transition between Oltenia & Transylvania
ValceaMan, 2belts (brâu & betele)

Man's Vest, Tismana .Front Back of Vest
TudorVladimirescu (1780-1821)
taf in Closani
.
Olt (and Campia Boianului)
Romanati (and Slatina)
Dolj
 
.Compare to Man from Timoc, Bulgaria


    romania@RomanianMuseum.com
Telephone in Chicago 1-773-545-8423 or FAX 1-773-509-1287


OLTENIA: Folk Costume Main Feature: Silk veil and two overlapping aprons or one skirt-like apron
TWO Aprons Version : "Valnic" wide, in the back; "Zavelca" narrow in the front.

ONE apron version: the wide "valnic" alos called "fota incretita" all around

Description of costume (soon in English, with pictures / sketches)

Femei

In Oltenia, pe lânga vâlnicul, denumit si ,,opreg cret"; se mai poarta deasemenea „catrinta"sau ,,zavelca. " ,,Vâlnic" este piesa caracteristica portului femeiesc din Oltenia, se îmbraca de la talie în jos si are înftisarea unei fuste, încretita (încutata ). Vâlnic este facut intr-o tesatura dreptunghiulara: lata de 3,50 m si 0,75 m lung ­ încretita asemenea unei fuste, dar care se poarta despicat , cu capetele suprapuse lateral, deoarece în portul popular românesc nu exist forma de fusta încheiata .

Iarna: Costumul cu vâlnic reprezint costumul tinutei de sarbatoare, dar serveate în mod practic si ca îmbacaminte de iarna.
Vara: costumul cu catrinte este purtat mai mult în tinuta de munca si reprezinta totodata costumul de vara .

Podoaba capului este foarte elaborata. Fetele (necasatorite) isi arata parul. Podoaba de nunta si a femeii casatorite este foarte elaborata, dar astazi nu se mai poarta.

Barbati:
Camasa barbateasca. Camasa dreapta, care reprezinta tipul vechi.
Camasa cu platca, de tip mai nou. Platca este un dreptunghi pe umar. Camasa are guler si ornamentatie bogata.

Cioarecii prezinta o mare varietate de croiala ; de asemenea se deosebesc si prin dimensiuni si prin ornamentatie, fiind mai strimti în zonele din nord (deal, zone reci) si mai largi în zonele de câmpie. Sunt confectionati din dimie ­ stofa taraneasca ­tesuta din lâna si data la piua, ca sa se îndeseasca si sa devina impermeabila .

Cioarecii (pantaloni ingusti, pe picior) sunt croiti din mai multe parti : foile din fata, foile din spate si „turul", amplasat fie la spate, sub talie, fie între picioare. La talie cioarecii au o tivitura lata denumit ,,betil ", „beteic" sau ,,betelc ", prin care se introduce „barânisorul" (lâna rasucita ) sau o curea, pentru fixarea cioarecilor pe corp.

Pe cele doua parti din fata apar niste deschizaturi ovale, denumite „pozonri" (buzunar) sau ,,ghizde", care se întind pâna la talie, unde despica si tivitura si astfel portiunea din fata a cioarecilor se indoaie in fata, pentru a facilita îmbracarea lor. Jos, cracul este adeseori indoit in sus, formând o manseta.

Ornamentatia cioarecilor, ca si a hainelor albe, este realizat prin aplicarea de siret negru, denumit „bârna " (cel vechi), „gaetan" (cel nou) confectionate prin rasucirea firului de lâna. Astazi se foloseste produsul commercial numit „suitas." Siretul se aplica pe cusatura de unire a foilor de dimie, „pe vinele cracilor" si a turului. De asemenea, siretul serveste si la întarirea tivurilor, la mansete, si mai ales la „pozonari". Deci, ceea ce numim astazi ornamentatie, in trecut avea scopul practic de a intarii si de a ascunde cusaturile.

Izmene.(pantaloni largi) Alaturi de cioarecii din dimie, se mai poarta „izmenele" din pânza , croite simplu care fac din parte costumul de vara.

Brâul, sau bracira, încinge mijlocul, deasupra cioarecilor.In unele zone de nord se poarta brâul rosu, lat, purtat îndoit, peste care se pune (pentru fixare) betele sau „bracira" îngusta. In zonele din nord, mai recent, se poarta,,chimirul" sau cureaua de piele.(o influenta a ciobanilor)

„Jeletca" este o vesta de dimie alb, pe care o poarta barbatii peste camasa. Se încheie cu nasturi în fata, neornamentat , are uneori marginile tivite cu siret negru.

„Haina alb" sau cojocul simplu, lung, care serveste pe timp de iarna .

Femei si barbatii

„Ipângeaua"( or ipingea, or iepângea) denumita si „manta voiniceasca " Se îmbrac peste cojoc, peste alte „haine calde", deci au dimensiunile mai mari decat alte piese de port. Ipingeaua are un guler („chepeneagul") mare pe spate. Gulerul este patrat, si se poate ridica si incheia sub forma de gluga.
-- ipingeaua oarba nu are mâneci; este ca un fel de pelerina
-- ipingea cu mâneci

Cojocul sau pieptarul sunt confectionate din blana de oaie.
-- Gasim pieptarul înfundat, care se incheie pe umeri, sau lateral sub brat
-- pieptarul despicat în fata

Incaltamintea
-- opincile sunt facute din piele de vita sau porc, argasita (tabacita) sau „cu parul neras", era încretit lateral, iar la vârf se termina în „gurgui" sau „cioc" si unde junii prindeau si un ciucure rosu,
--obiele. Barbatii isi înveleau piciorele în obiale de dimie alba , sau „pestrita "
-- „caltuni" din dimie (ciorapi fara labe) erau purtati iarna de femei. Caltuni înveleau pulpele pâna peste genunchi. Peste caltuni, de la pulpa în jos, se punea obiala alba din dimie, care era tivita cu lâna rosie si înfasura piciorul în linie diagonala .
--în zona de munte, caltunii aveau si talpa, deci avand forma de cizma, si serveau ca încaltminte în timp de iarna. .
-- „nojite." Opincile se legau de picior cu „nojite", curele din piele de vita , înfasurate de trei ori pe glezna si prinse cu o copcie de fier, denumit „goanga".